Joi, 14 Decembrie 2017

Opinia Opinia ta contează! Fă-o cunoscută!

stiri interne
stiri interne

RĂZBUNAREA NEAMULUI ROŞU(II)

08.04.2013 ·Scris de: in Proza,eseu

              Hotelul ales era caracteristic  fratelui său. Se înălţa ca un omagiu adus modului în care acesta îşi câştigase existenţa. Scrisoarea ce însoţea  pachetul primit cu cele câteva lucruri  ce aparţinuseră fratelui său, cu care îşi împărţea doar mama, îl adusese aici. Era ciudat pentru el că fusese trecut ca singura persoană de contact, şi nu pentru că ar fi crezut că fratele lui ar fi fost în stare să se aproprie foarte mult de cineva, ci pentru că şi cu el relaţia nu fusese prea apropriată, ultima dată când îl văzuse pe acesta fiind la înmormântarea mamei lor, întâlnire care nu se terminase chiar plăcut, în afara faptului care îi adusese împreună. Era şi mai ciudat pentru el când sosirea pe adresa lui actuală a lucrurilor rămase de la fratele lui vitreg din partea hotelului îi demonstra că fratele îl urmărise de-a lungul timpului cu mare atenţie, el mutându-se cu mai puţin de trei luni în urmă în noua lui locuinţă. Intrarea în hotel era pe măsura stelelor afişate deasupra recepţiei unde chiar înainte de a ajunge fu interpelat de Maitre d’hotel, presupuse el, datorită ţinutei şi englezei impecabile din care lipsea accentul latin caracteristic locului.

-Bună ziua şi bine aţi venit în casa noastră, numele meu este Juan Ortega, şi voi fi gazda dumneavoastră!

Fără să poată să definească ce, ceva pe faţa ceremonioasă a interlocutorului îi spunea că acesta era surprins nu de sosirea lui aici, ci de asemănarea izbitoare cu fratele care petrecuse cu vreo două luni în urmă câteva zile în hotelul lui.

-Bună ziua!

-Mă numesc John Doe, şi am venit în legătură cu pachetul primit de la dumneavoastră cu lucrurile fratelui meu! Ştiu, mama noastră a avut un umor ieşit din comun, ca să zic aşa, să ne numească în acest mod pe amândoi, iar asemănarea izbitoare dintre mine şi fratele meu, chiar dacă nu suntem gemeni, accentuează efectul.

-Aveţi perfectă dreptate, spuse dl. Ortega, umbra de surprindere care îi umanizase comportamentul de întâmpinare dispărând cu totul de pe faţa lui.

-Am primit pachetul cu lucrurile fratelui meu, dar scrisoarea care le-a însoţit din partea dumneavoastră m-a făcut să mă aflu astăzi aici.

-Bineînţeles! Ne-ar face plăcere să compensăm pierderea suferită de dumneavoastră şi să vă găzduim pentru câteva zile, pe cheltuiala noastră, asta dacă nu aveţi un alt aranjament. Oricum camera închiriată de fratele dumneavoastră era închiriată pentru două săptămâni, iar el nu a stat decât vreo două zile până să dispară împreună cu însoţitoarea lui.

-Vă mulţumesc, şi nu voi refuza oferta dumneavoastră!

-Rico, ia bagajul domnului John Doe, şi du-l la camera 507. Nu este apartamentul nupţial unde a înoptat dl. John Doe, dar nu este cu nimic mai prejos.

-Ok, dl. Ortega, puteţi să-mi spuneţi doar John, pentru a nu mai fi aşa ciudat.

-Vă mulţumesc! Dacă nu vă grăbiţi, vă rog să mă însoţiţi pentru câteva minute pentru a vă pune la curent cu ceea ce ştim că s-a întâmplat şi să vă răspund la eventualele întrebări dacă aveţi. Aprobând cu o uşoară înclinare a capului îl urmă pe dl.Ortega într-un birou aflat în spatele recepţiei în care stilul modern al hotelului era îmbinat cu, probabil înclinaţia spre clasic al domnului Ortega, combinaţia rezultată fiind un mediu de lucru plăcut.

-Vă rog să luaţi loc, îi spuse acesta indicându-i un fotoliu încăpător din faţa biroului, dar care îl făcea pe ocupant să nu se simtă în alt fel decât egal şi binevenit cu ocupantul biroului.

-Doriţi să serviţi ceva? fu întrebat după ce se aşeză.

-Un martini sec, dacă nu deranjez.

O uşă se deschise aproape imediat ce terminase de vorbit. Fără să-şi ia ochii de la el dl. Ortega comandă băutura cerută.

-Puteţi să fumaţi dacă doriţi îi spuse acesta întinzându-i o scrumieră cu design clasic şi scumpă la o primă vedere.

-Aşa cum aţi aflat din scrisoarea care însoţea pachetul pe care vi l-am trimis, fratele dumneavoastră nu s-a mai întors la hotel, nici el şi nici însoţitoarea lui.

-Aveţi vreo informaţie despre ce s-a întâmplat?

-După ce nu s-a mai întors am informat autorităţile care au spus că au vorbit cu şoferul de taxi care i-a condus la adresa unde aceştia au dorit să ajungă şi unde i-a lăsat. La adresa respectivă poliţia a găsit o clădire arsă şi pe nimeni care să spună ce s-a întâmplat. În seara dinainte de a pleca fratele dumneavoastră mi-a înmânat această scrisoare care vă este adresată. Politica noastră este de a implica cât mai puţin autorităţile din ţara noastră, fapt pentru care nu le-am dat-o, ci am aşteptat să o predau personal destinatarului, aşa cum fratele dumneavoastră m-a rugat.

-Vă mulţumesc! spuse luând scrisoarea şi băgând-o în buzunarul de la piept. A spus ceva poliţia?

-Din ce martorii le-au relatat, doar că în ziua în care au dispărut cei doi, la ora când eclipsa de lună era maximă, aşa cum s-a dovedit ulterior, o flacără a izbucnit din clădirea în care cei doi intraseră, după care clădirea a luat foc şi a fost mistuită de flăcări şi dărâmată de pompieri în încercarea de a stinge incendiul. Nu a fost găsit nici un cadavru, nefiind nici o victimă din rândul locatarilor.

-Ştiţi cumva la cine s-au dus sau ce căutau?

-Din ce a spus poliţia la parterul clădirii stătea o vrăjitoare-ghicitoare.

-Aş dori să merg şi eu acolo.

-Dl. John trebuie să vă avertizez că este un cartier care nu are un renume aşa bun, şi este periculos să mergeţi şi pe timpul zilei. Fratele dumneavoastră împreună cu doamna au fost avertizaţi, dar au mers oricum, iar doamna a fost foarte provocator îmbrăcată, în urma descrierii făcute poliţiei aceasta a luat în calcul ipoteza unui incident pornit de la înfăţişarea acesteia.

-Îmi puteţi face o descriere a doamnei şi cum a fost îmbrăcată atunci când au plecat?

-Era genul modelului Victoria’s Secret, roşcată, ochi de culoare nedefinită, când verzi, când albaştri, iar când au plecat de la hotel era îmbrăcată într-o rochie mulată scurtă, încălţată cu pantofi roşii cu toc. Dacă vă plac femeile, şi chiar dacă nu, era imposibil de neobservat.

-Se pare că cel puţin asupra dumneavoastră a făcut o impresie puternică. Vă mulţumesc! Puteţi să-mi chemaţi un taxi să mă ducă acolo unde ei au mers?

-O să caut şoferul care i-a dus la destinaţie şi se presupune ca fiind ultimul care i-a văzut. O să dureze ceva timp. Poate doriţi între timp să vă schimbaţi după drum?

-O să merg în cameră să fac un duş şi poate să citesc scrisoarea de la fratele meu.

-Am să chem pe cineva să vă aducă cheia de la camera dumneavoastră.

-Vă mulţumesc!

 

Daca ai gasit acest articol interesant, trimite-l si unui prieten
Friend Email
Enter your message


Despre autor:

fără ocupaţie şi realizări materiale şi profesionale,un pesimist optimist,care o duce rău bine de tot sau bine rău de tot(încă nu m-am decis),dar mă doresc un fel de ‘gigi contra’ la tot şi la toate,dar nu-mi reuşeşte prea bine nici treaba asta

Site-ul meu: http://opinia1.ro

4 comentarii la “RĂZBUNAREA NEAMULUI ROŞU(II)”

  1. Si urmarea ????????????

  2. OpenMedia OpenMedia says:

    cred că partea III şi IV sunt pe sit, dacă sunteţi vreun impresar puteţi avea toată cartea :P

  3. Imi pare rau…nu sunt impresar….. asa ca voi cauta partile lipsa.

  4. Hai, că mi-aţi stârnit curiozitatea…

Comentaţi

~X( ~O) x( o:) ^:)^ [-X [-O< I-) >:p >:d< >-) =P~ =D> =; =(( ;;) :wink: :twisted: :roll: :oops: :mrgreen: :lol: :idea: :hi5: :evil: :cry: :arrow: :^o :D/ :?: :-| :-x :-w :-ss :-s :-q :-o :-c :-P :-L :-D :-@ :-?? :-? :-> :-< :-$ :- :* :)>- :)) :) :(|) :( :!: 8-O 8-> 8) (:|

 

Pentru a semna petitia trebuie sa va logati

Daca sunteti utilizator inregistrat va puteti loga in zona Acces

Daca nu sunteti inregistrat va puteti crea un cont aici.