Marti, 22 August 2017

Opinia Opinia ta contează! Fă-o cunoscută!

stiri interne
stiri interne

Orbii

25.02.2015 ·Scris de: in Proza,eseu

orbi   Era un sfârşit de martie iar soarele îşi arăta dinţii, era totuşi plăcut şi se simţea aşa câte puţin iz-ul de primăvară. În grădina spitalului pământul reavăn te învăluia în prospeţime, gazele zumzăiau în jurul floricelelor şi păsărele parcă se întreceau în triluri.
Dan împreună cu Mihai erau doi orbi norocoşi, asta pentru faptul că învăţaseră pe de rost traseele din grădină şi aşa aveau parcă o anumită libertate, autonomie, ca să spun aşa.
Erau tare bucuroşi, primăvara şi vara erau anotimpurile lor preferate, asta pentru că puteau să se deplaseze liber, să ajungă cu uşurinţă la Biserica din spital şi să poată să stea ore întregi la taifas şi să se bucure de atât cât le dăduse Bunul Dumnezeu.
Directorul spitalului era un om mărunt, şi la stat dar mai ales la suflet, era chior, aceasta îi dădea aspectul unei pocitanii de speriat copii. Avea o chelie proeminentă, era aplecat de spate şi mergea aşa, nu ştiu cum într-o parte, ceea ce îi dădea un aspect dizgraţios. Totuşi nu aspectul fizic, sau nu numai, îl caracteriza ci răutate, viclenia şi ipocrizia. Avea un râs de bestie, un hăhăit spart ce şi-l vroia de superioritate dar care era unul de răutate şi duşmănie. Nu avea prieteni, era mult prea egoist şi plin de sine însuşi ca să mai poată intra cineva în inima lui mică. Avea doar amici de şmecherii, şi de băut. Era tot timpul prezent, dar vai nu la bună starea spitalului şi al sărmanilor orbi se gândea, ci la afacerile lui, şi nu pregeta de a-i fura pe aceşti sărmani.
Administratorul era un om înalt, voinic, bine făcut, şi se vedea că practicase o dată sportul. Purta ochelari şi deci părea şi el un chior exact ca directorul, şi erau parcă o glumă tristă ca aceşti doi chiori să fie şefi peste orbi.
Era un individ abscons şi totuşi în permanenţă avea parcă minciuna pe buze. Parcă minciuna nu putuse să aibă un copil mai reuşit ca această namilă lălâie, buzele-i mici şi rele îi erau pentru a minţii şi a cleveti.
Pe aceşti doi indivizi şi pe oamenii lor era soarta Spitalului, şi de fapt soarta orbilor. Amândoi erau parcă într-o permanentă ceartă şi dispută şi fiecare vroia să le arate din ce cauză Spitalul nu funcţiona aşa cum ar trebui să funcţioneze şi de ce banii orbilor parcă mergeau într-un sac fără fund.
De fapt furau împreună şi atât timp cât o făceau erau parteneri, dar când rămâneau singuri deveneau duşmani şi încercau care pe care să-şi facă rău, şi fiecare să-şi însuşească prada celuilalt.
Sărmanii orbi, unii erau de partea directorului şi erau împotriva administratorului, erau convinşi că din pricina unei proaste administraţii ei o duceau prost, că nu aveau mâncare suficientă, că banii nu le mai ajungeau şi că viaţa le era din ce în ce mai grea. O altă parte, deloc puţin numeroasă erau împotriva directorului, pe care-l considerau o javră ordinară şi care credeau că este responsabil de cum ajunsese Spitalul acum.
Orbii, sărmanii orbi, erau nişte fiinţe neajutorate, uşor de manipulat şi de orientat spre ce dinainte era stabilit.
Nu era singurul Spital, erau mult mai multe astfel de spitale care funcţionau ca într-o uniune, dar ideea era ca în viitor să se unifice şi să funcţioneze într-un singur spital. Ideea era ascunsă orbilor, care aşa cum credeau conducătorii spitalelor n-ar fi înţeles-o şi ar fi fost împotriva ei. Afacerea din fiecare spital era una trainică, orbii confecţionau o grămadă de obiecte care erau vândute la preţuri foarte bune, şi pe seama lor, adică cu banii lor erau întreţinuţi şi directorul şi administratorul şi toate şleahtele lor nesătule, dar sărmanii orbi nu vedeau şi nici nu vroiau să vadă, şi poate şi pentru asta erau şi aşa de orbi.
Spitalul avea o Biserică la care orbii veneau să se roage şi cărora multora le-a redat lumina ochilor, pe care i-a ajutat nu numai să vadă, ci prin credinţă să iubească şi să devină liberi. Numai că deşi Biserica era pentru toţi, mulţi, foarte mulţi se duceau la Dumnezeu, de la care parcă vroiau o magie, să-i scape aşa dintr-o dată de sărăcie şi să-i vindece fără ca ei să facă nimic, ori aşa ceva era o blasfemie, o jignire adusă Lui Dumnezeu. Magia, şmecheria, vrăjitoria nu aveau cum să fie ale Lui Dumnezeu, ele erau ale fiului minciunii care prin şmecheriile lui pusese laba pe o mulţime de visători. Ca o otravă frumos mirositoare, atrăgătoare şi gustoasă stătea şi aştepta ca bieţii să guste şi aşa să rămână sclavi, avea şi fructul iluziei, eh, fruct, pe care-l dădea numai anumitor indivizi, pe care apoi îi folosea ca pe nişte unelte.
Aşa cum era Biserica era o pacoste pentru directorii de spitale, administraţii şi pentru toţi cei ce doreau să globalizeze spitalul şi să facă un spital general cu orbi din toată lumea care să lucreze pentru ei. Biserica dorea să le redeschidă ochii, şi aşa orbii ar vedea că sunt furaţi, manipulaţi, divizaţi şi puşi să se urască şi să se duşmănească, să nu aibă timp la dispoziţie decât pentru Spital. De aceia directorii au creat un sistem, un sistem prin care să poată înlocui Adevărul Bisericii cu minciuna societăţii lor financiar-bancare. Şi-au pus oameni de ai lor în scaunele înalte ale Bisericii, şi aşa lupii îmbrăcaţii în haine de oaie trebuiau să amăgească bieţii orbi. Erau orbi care vedeau şi puteau diferenţia, şi pentru care Biserica era singura salvare, şi erau orbi pentru care încă nu li se deschiseseră ochii.
Economia Spitalului aşa cum am mai spus avea la bază munca orbilor, din banii lor erau întreţinuţi cei aleşi să le poartă de grijă şi care să folosească banul lor pentru a dezvolta Spitalul şi să le aducă o viaţă mai bună, numai că Directorul era în legătură cu alte spitale mai mari, spitale care erau interesate de resursele spitalului şi care ajutau directorii să ajungă la puterea Spitalului şi aşa să-i reprezinte pe ei.

 

 

 

 

Daca ai gasit acest articol interesant, trimite-l si unui prieten
Friend Email
Enter your message


Despre autor:

Eu, eh încă mă lupt cu eu, ne tăvălim amândoi la malul Mării din Sine.

2 comentarii la “Orbii”

  1. Ceva atât de trist pentru mine n-am mai citit de mult. Și mai trist e faptul că nu are nici o rezolvare.

  2. roxana92 says:

    :( :-s :-s

Comentaţi

~X( ~O) x( o:) ^:)^ [-X [-O< I-) >:p >:d< >-) =P~ =D> =; =(( ;;) :wink: :twisted: :roll: :oops: :mrgreen: :lol: :idea: :hi5: :evil: :cry: :arrow: :^o :D/ :?: :-| :-x :-w :-ss :-s :-q :-o :-c :-P :-L :-D :-@ :-?? :-? :-> :-< :-$ :- :* :)>- :)) :) :(|) :( :!: 8-O 8-> 8) (:|

 

Pentru a semna petitia trebuie sa va logati

Daca sunteti utilizator inregistrat va puteti loga in zona Acces

Daca nu sunteti inregistrat va puteti crea un cont aici.