Vineri, 23 Iunie 2017

Opinia Opinia ta contează! Fă-o cunoscută!

stiri interne
stiri interne

Bătrâna Doamnă

29.09.2013 ·Scris de: in Proza,eseu

        Era ultima ei noapte, o noapte teribilă, o noapte cu lună plină, cu tânguit de greieri și-o ploaie teribilă de stele.
Era singură, toți o uitaseră, era o srăbunică părăsită de copii, de nepoți și strănepoți. Avusese încredere în D.A. își împărții apartamentul, pensia, și ce mai avea cu acestă doamnă.

D.A. era o roșcotă cu pistrui cu un nas coroiat și șiugubăț., venise în țară imediat după revoluție, și neavând unde să stea profită de ospitalitatea bunei doamne. În schimbul unei chirii modice bătrâna îi incredință pensia, iar târguielile, și toate plățile le făcea tot D.A.
De fapt D.A. avea mulți prieteni pe care-i chemă și reușiseră s-o ajute pe biata bătrână, și așa apărură o groază de bănci și farmacii. Copii ei se certau cu nepoții, se certau pe culori, pe simboluri, pe credințe și lacomi…așteptau ca bâtrâna să moară și să moștenească averea. Nici copii nici nepoții și nici strănepoții n-o cunoșteau pe roșcovana D.A, decât așa din auzite, și o vedeau foarte rar, de fapt, gândeau ei nici nu aveau de ce să-i dea prea mare importanță.

D.A, o convinse pe biata bătrănă că are o grămadă de fiare vechi, găsi și un compatriot de-al său care o convinse pe ea apoi reuși şi pe copii ei, că grămada aceia de fiare ar putea fi fructificată dacă s-ar vinde metalul. Bătrâna încercă, și chiar nepoții îi spuseră acestui tovarăș, că unele din acele fiare mai sunt bune, dar bieții copii se luaseră cu vorba cu cearta cu iluziile și uitaseră de fiarele bunicii, până într-o zi când bârâna observă că nu mai are nimic al ei, și că D.A. îi adusese o grămadă de vechituri și de chiciuri, iar acum parcă era străină în propria casă.

Bătrana avea copii şi nepoţi la ţară care-i aduceau paine, alimente proaspete şi ieftine. Dar D.A. o convinsese pe bărănă că este mai bine să primească alimentele de afară, împachetate frumos, în ploleială aurită, alimente tratate ştinţific, pentru că merită şi ea odihnă la bătrăneţe. Şi aşa alimentele veneau de adară, veneau frumos şi îmbietor ambalate, dar sărmanei bătrâne îi era dor de un pahar de lapte de la vacă,de un ou proaspăt de ţară, de carne de porc de la copii lor, acum nu le mai avea, alimentele i le aducea D.A. de la supermaket.

Farmaciile se îmulţiseră, dar culmea medicamntele se scumpiseră şi ceva şi mai staniu apăruseră medicmente noi, medicamente de care bătrâna doamnă nu mai auzise, dar la insistenţele lui D.A. începuse să le cu încredere. Apăruseră şi vaccinuri noi, pe care copii şi nepoţii bătrani le făceau şi care uneori se întâmpla ca unii dintre ei să se resmntă, însă D.A. împreună cu farmaciştii o convinseseră pe bătână că sunt numai nişte efecte secundare ttrecătoare.
Încercase să-i spună aceste lucruri lui D.A., încercaseră și copii dar D.A, foarte abilă îi aburi și îi încredință că este pentru binele bâtrânei și viitorul lor.

D.A. avea multe afaceri și o grămadă de bătrâne pe care trebuia să le ajute să renunțe la bunurile lor, așa că angajă un administrator care să o reprezinte în lipsa ei. Administratorul era un bătrânel chel, cu un ochi belit și o privire rea și pătrunzătoare. D.A, îi convisese pe o frămadă de copii și nepoți că administratorul este cea mai bună alegere. Mulți o crezură și lăudau față de ceilalți șmecheria, pricepere și hăhăitul administratorului, și se iscă între urmașii bâtranei o dispută, o înverșunare și un circ fără margini. Unii strigau : „Chiorul e ăl mai” alții strigau : „Jos cu chiorul”, așa erau înpărțiţi, și altă trebă nu mai aveau, decât aceia de aș revărsa ura asupra fraților, nepoților, de a arunca vorbe urât despre bătrînă, despre origine și expriând dorința de a renunța la moștenirea bâtrânei și de a pleca, oriunde. Periodica D.A, evident făără ştirea bătrânei doamne îl contacta pe administrator căruia îi spuneaa să menţină starea asta între copii şi nepoţii ei, şi să-i convingă că numai el, el administratorul este singurul garant spre popăşirea averii bătrânei doamne.

Unii dintre copii plecaseră, o părăsiseră pe bătână, plecaseră se săturaseră să mai aştepte, şi realizaseră că viţa din apartament era din ce în ce mai grea, unii s-au retras în artă, în poezii de dragoste, frumoase şi suave, toţi parcă uitaseră de bâtrâna domnă, parcă nu le mai păsa de ea, sau dacă le mai păsa şi se lăudau cu ea, era cu cea din trecut nicidecum cea de acum.
Bătrânica era singură, era părăsită, se simțea trădată de această necunoscută D.A. care-i luase apartamentul, toate bogățiile și-îi prostise copii și nepoții. Avea o străneopțică la care cerea mai mult ca la ochii din cap, o feriță firavă, înăltucă cu doi ochi mari albaștrii și un păr negru bogat, era frumuoasă, și-i ședea bine în costumul poppular pe care il dăduse străbunica. Defapt era același costum pe care putrtase ea…ehe ! tare de demult. Copii şi nepoţii nu aveau ochi pentru ea, săracii erau bolnavii de schibările aseta de climă, şi de la prafurile pe care le pulverizau prietenii D.A.-ei din avioane. Aveau otită şi stăteau la marii apei negre ce li se prelingea în lacrimile neputinţei.

D.A. auzise de strănepoţică şi tare ar fi vrut s-o facă dispărută, i se perea foarte periculoasă, eh chiar mai periculoasă decât bătrâna. Legumele, şi copiii şi nepoţii atunci când o vedeau, prima dară zâmbeau tâmp, api încetau să mai spumege ura, şi parcă, observă ea, începeau să se vadă, să înceteze să se mai certe şi chair să se ajute. Îi vedea îngrozită că se trezeau şi că tind să se întoarcă la Dumnezeu şi la obiceiurile ce le învăţaseră de la srăbunică şi pe care le uitaseră. Era consterntă, işi mobiliză toţi conaţionalii, şi ordonă administratorului să prindă fetiţa şi s-o facă…dispărută.
Bătrânica era sfârşită, cu un ultim efort o luă pe strănepoţică şi plecară spre o casă părăsită, o casă mare dar părăsită. Era o clădire construită de un copil al ei, un copil ce-şi asuprise fraţii şi fusere rău cu ei, eh, dar pe departe de răutatea acelei scorpii de D.A.
Era frig, era groaznic de frig, sărmana nepoţică era doar îm ie, cheptarul nu şi-l luase, iar străbunica în opinci şi înfăşurată într-un tricolor, pânză ce-o luase în fugă când plecară din apartament. Fetiţa dârdâia din toată fiinţa, amândpuă erau nemâncate, ele care erau aşa de bogate, aşa de binecuvântate, care aveau atâtea bogăţii ajusenseră străine în propriul lor apartament, înfometate şi la mana canaliei de D.A.
Plecaseă penru că D.A. îşi permisese să-i spună bâtrânei că urmează să-şi aducă nişte conaţionali ca să înlocuiască copii plecaţi, morţi în spitatele închise, de foame şi de toate rele ce le adusese D.A. când îi prostise copiii.

Bătrâna se chircii, se prăbuşii, luă puţină ţarână în mână, se uită la strănepoată, lăcrimă, se uită spre cer şi îşi dădu duhul. Fetiţa înlemnise de spaimă şi de durere, ţipa, îşi rupse ia de jelea, nu era nimeni cu ele, nici un copil al bâtrânei, era Crăciunul, toţi petreceau se înbuibau şi asta în cinstea Dragostei ce se năştea.

Fetiţa amuţise, nu mai trenura, nu-i mai era frig, nu se mai speria nici de şobolanii ce-i treceau grăbiţi printre picoare, era într-o stare ce n-o mai avusese niciodată. Srăbunica zăcea moartă la piciarele ei, fetiţa se aplecă şi-i închise ochii trişti.
Era ulima seară cu Lună plină, dar luna pălise în lumina din casa părăsită, pe a ei neânca născută raza lumina s-a întrupat un gând ascuns, aievea o vedea pe bătrână vie, de mână cu Lumina. Bătrăna era de-o frumuseţe deosebită şi pânza tricolorului strălucea şi parcă ardea văzduhul. Se auzea o muzcă vie, o veche doină de jale ce nu era cântată tare, dar care aoprea toate pocnituril şi artificile aruncate de copii orbi.

Bătrâna îi şoptise : Draga mea, cu aripi de basme am să te port în brațe de vis spre țăramul iubirii, acela ce de tine era uitat și lăsat închis. Cheia ți-o încredințez. Lângă bătrână era un cavaler, un bărbat bine era îmbrăcat cu o manta roșie, avea o cușmă de aceși culoare. Avea un zâbet trist, ironic, și doi ochii negri și pătrunzători exact ca ai stăbunicii. Ochii lui ardeau, ar fi băgat pe oricine în spărieți, dar fetiței îi dădeau siguranță și încredere, eh simțea că-l iubea din toată inimiara ei. Cavalerul era puternic luminat, iar lumina ține în mână o cheie de aur, o cheie smulsă dintr-o stea. O cheie ce cavalerul o luă smerit, i-o dădu fetiței și spuse că totul era scris, toat acest popor și nu numai el trebuiau să treacă prin sita stâmtă a dagostei, a inimii de mamă. Iar cheia trebia arătată celor câțiva care urmau să-i renaască Dumnezeu.

Urma ca D.A. să plătească greu de tot, și nu pentru că îi făcuse rău bâtânei, ci pentru că se întunecase și numai avea pic de dragoste în ea, era ca o maimuță, ca un cadravu viu…îmboldit de pofte și de bale.
Afară sirenele țipau, pocnitorile te asurzeau, chiote și țipete murdăreau noul început. Fetița parcă se stinse în sufletul de stea al cavalarelui…ce îngenunchiase în fața Razei de Lumină.

Daca ai gasit acest articol interesant, trimite-l si unui prieten
Friend Email
Enter your message


Despre autor:

Eu, eh încă mă lupt cu eu, ne tăvălim amândoi la malul Mării din Sine.

15 comentarii la “Bătrâna Doamnă”

  1. Cami ! Cum aş putea schimba poza asta ? Poși să mă ajuți ?

    Dar, se pare c[ am scris prost de tot dacă nu am put să redau bine. Cine este pentru tine Bătrâna Domană, dar D.A. ?

  2. OpenMedia OpenMedia spune:

    ce poza vrei sa pui?

  3. OpenMedia OpenMedia spune:

    trimite poza prin formularul de contact,daca vrei sa incarci poze incearca tinypic

  4. Eh, Batrana Doamnaă o țărancă romîncă…iar D.A. o evreică roșcată și pistruiată.

  5. Eh, câteodată inteligența are ochelari se soare, și unde este tinypic ?

  6. larysa34 spune:

    foarte frumoasa si adevarata povestea, mi-au dat lacrimile de la aceaste poveste

  7. OpenMedia OpenMedia spune:

    am inteles din prima ca vorbiti despre tara noastra. confuzia a venit in momentul in care ati vorbit de rudele ei, iar in locul lui da am vazut globalizarea pe intregul. referirea directa la apartenenta unui popor,infiferent ca o ganditi este foarte periculoasa

  8. QQQMIKE QQQMIKE spune:

    Mulţumesc domnule Cami.

  9. OpenMedia OpenMedia spune:

    :P

  10. da,se mai intampla….

  11. Stefan Mihaela-Alexandra spune:

    Interesant.
    :-?

  12. gabrielaraluca spune:

    imi place

  13. QQQMIKE QQQMIKE spune:

    Vă mulţumesc.

  14. roxana92 spune:

    =D> ^:)^

Comentaţi

~X( ~O) x( o:) ^:)^ [-X [-O< I-) >:p >:d< >-) =P~ =D> =; =(( ;;) :wink: :twisted: :roll: :oops: :mrgreen: :lol: :idea: :hi5: :evil: :cry: :arrow: :^o :D/ :?: :-| :-x :-w :-ss :-s :-q :-o :-c :-P :-L :-D :-@ :-?? :-? :-> :-< :-$ :- :* :)>- :)) :) :(|) :( :!: 8-O 8-> 8) (:|

 

Pentru a semna petitia trebuie sa va logati

Daca sunteti utilizator inregistrat va puteti loga in zona Acces

Daca nu sunteti inregistrat va puteti crea un cont aici.